Avocati vasluieni

Având în vedere faptul că pentru limitarea infecțiilor cu noul coronavirus SARS – CoV – 2, în contextul reluării activității judecătorești, se recomandă implementarea măsurilor de distanțare socială, ținându-se seama că este necesară o abordare coordonată care să asigure o implementare unitară a măsurilor de prevenție la nivelul tuturor instanțelor din România, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat o serie de măsuri menite să protejeze toate persoanele implicate în actul de justiție și să ofere garanții pentru toate persoanele care apelează la justiție.

Măsuri organizatorice cu privire la modalitatea de desfășurare a ședințelor de judecată

La întocmirea listei de ședință se va proceda la gruparea cauzelor pe intervale orare, urmărindu-se astfel limitarea numărului de persoane prezente concomitent în sala de ședință. Spre exemplu, instanța de judecată va putea stabili ca pentru un număr de 10 dosare civile să se aloce intervalul orar 12.00 – 14.00, pentru un alt grup de 10 dosare să se aloce intervalul orar 14.00 – 16.00, stabilirea intervalelor orare continuând până la încadrarea în intervale orare a tuturor dosarelor din lista de ședință.

Lista conținând intervalele orare alocate fiecărui grup de dosare se comunică prin publicarea pe pagina de internet a fiecărei instanțe și prin orice alt mijloc de informare publică.

Pentru dosarele care au deja alocate termene în luna mai 2020 procedura anterior prevăzută este cea aplicabilă, având în vedere că nu mai există timp suficient la dispoziție pentru citarea părților.

În ceea ce privește celelalte dosare, în care termenul de judecată se fixează începând cu data de 14 mai 2020, intervalele orare aferente vor fi menționate în citațiile care se vor emite ulterior acestei date.

Accesul participanților la procedurile judiciare, în sălile de judecată, se permite cu 10 minute înainte de intervalul orar în care sunt fixate cauzele acestora (intervalul specificat în citație sau afișat în lista de ședință publicată pe pagina de internet a instanței de judecată). Punerea la dispoziție spre consultare a dosarelor în care figurați ca parte se realizează în timpul ședinței, doar în intervalele orare alocate cauzelor respective.

Instanțele de judecată pot dispune măsurile necesare pentru desfășurarea ședințelor de judecată prin videoconferință, atât în dosarele civile, cât și în cele penale.

Accesul persoanelor la compartimentele arhivă și registratură se va face potrivit unei programări prealabile realizate online sau telefonic, cu respectarea regulilor de distanțare socială și doar în măsura în care justițiabilii nu au posibilitatea de a consulta dosare în format electronic.

Prin urmare, consultarea dosarului în format electronic devine regula în următoarea perioadă, iar studierea dosarului la sediul instanței devine excepția.

În condițiile în care prezența persoanelor este absolut necesară pentru studierea dosarelor, iar o astfel de cerere va fi aprobată de către președintele instanței, recomandăm să se folosească telefonul mobil pentru efectuarea de poze (fotocopii) de pe înscrisurile din dosar,  astfel scurtându-se timpul alocat studiului.

Măsuri de prevenire a răspândirii noului coronavirus în incinta instanțelor de judecată

Măsurile privind distanțarea socială trebuie respectate în sălile de judecată, pe holul instanțelor, de către toate persoanele prezente (judecători, grefieri, avocați, personal auxiliar, justițiabili, experți, interpreți, etc.).

Vor exista instanțe de judecată în incinta cărora veți regăsi, în sălile de judecată, panouri despărțitoare din plexiglas între judecător, grefieri, avocați, justițiabili, precum și instanțe în care astfel de modificări nu vor fi făcute, din cauza lipsei fondurilor necesare.

După terminarea ședinței de judecată, a dosarului în care figurează ca parte sau după rezolvarea solicitărilor în cadrul compartimentelor arhivă sau registratură, persoanele trebuie să părăsească de îndată sediul instanței, în încercarea de a limita pe cât posibil riscul răspândirii noului coronavirus.

Accesul persoanelor care prezintă simptome de infectare cu noul coronavirus va fi refuzat de către persoanele din departamentul de pază, iar testarea cu ajutorul termoscanerelor la intrarea în instanța de judecată trebuie să devină o regulă general valabilă, obligația dezinfectării mâinilor cu dezinfectantul pus la dispoziție fiind, de asemenea, circumscris celorlalte obligații. Purtarea măștii de protecție este obligatorie. Nerespectarea acestor reguli duc la îndepărtarea din sală a celor aflați într-o atare situație.

Există instanțe de judecată unde s-a stabilit faptul că accesul oricărei persoane care prezintă temperatura de 37,5 grade Celsius sau mai mare, în urma testării, este interzis.

Pe întreaga perioadă în care se află în incinta instanței toate persoanele sunt obligate să poarte echipamente de protecție individuală (Ex.: mănuși, măști, etc.)

Vor exista, de asemenea, intervale orare în care ședințele de judecată se vor suspenda pentru aerisirea/dezinfectarea sălii de ședință.

Covorașele dezinfectante la toate intrările în sediul unei instanțe vor deveni, cu siguranță, un lucru comun.

Comunicarea înscrisurilor către instanță sau către părți

Transmiterea cererilor de chemare în judecată, de declarare a căilor de atac, precum și a oricăror altor cereri adresate instanței de judecată, se recomandă a fi realizată prin mijloace electronice (email, fax) sau prin poștă (atunci când este absolut necesară transmiterea înscrisurilor în format fizic).

Atragem atenția asupra faptului că uneori, există limitări cu privire la dimensiunea fișierelor ce pot fi primite de către instanțele de judecată prin email, iar dacă părțile au de trimis un volum mai mare de informație (prin scanarea documentelor pe care vor sa le trimită), se poate ca emailul să nu fie recepționat de către instanță, urmând să trimiteți înscrisurile prin poștă.

Cererile adresate instanței în vederea eliberării certificatelor, a copiilor de pe înscrisuri sau pentru restituirea înscrisurilor originale se vor depune prin mijloace electronice sau prin poștă.

Înscrisurile eliberate de către instanțe vor fi comunicate solicitanților prin poștă sau prin poștă electronică, dacă se optează pentru această variantă.

Reluarea procedurilor și vacanța judecătorească aferentă anului 2020

Vacanța judecătorească este de o lună și a fost stabilită în intervalul 1 august – 31 august 2020.

Având în vedere faptul că activitatea de judecată se reia începând cu data de 15 mai 2020, instanțele de judecată urmează să ia măsuri, în perioada 15 mai – 25 mai 2020, în vederea stabilirii termenelor de judecată pentru cauzele care au fost suspendate de drept în perioada stării de urgență, cu obligarea emiterii citațiilor către părți, citații prin care li se va aduce la cunoștință noul termen de judecată stabilit, precum și intervalul orar alocat cauzei.

Reluarea procedurilor prealabile în cauzele civile care au fost suspendate pe perioada stării de urgență reprezintă un alt aspect important al activității instanțelor, urmând a fi înaintate cererile de chemare în judecată sau întâmpinările către părțile din dosar, trimise eventualele adrese ale instanțelor către părți în vederea complinirii unor lipsuri (lipsă taxă judiciară de timbru, lipsă evaluare provizorie imobil, lipsă adresă și nume martori, etc.).

Având în vedere noua realitate în care urmează să fie reluată activitatea instanțelor, considerăm că este aproape imposibil ca procedurile prealabile (și de regularizare) în materiile non penale să fie finalizate în termenul de 60 de zile impus prin Codul de procedură civilă, acesta trebuind a fi prelungit.

Se va relua activitatea de gestionare corespunzătoare a dosarelor care vor fi înaintate în căi de atac, precum și a celor care urmează să fie restituite.

Raportat la prevederile decretelor privind instituirea stării de urgență, termenele prevăzute de lege pentru efectuarea actelor de procedură sau pentru exercitarea plângerilor, contestațiilor și căilor de atac de orice fel în cauzele civile, aflate în curs la data instituirii stării de urgență/prelungirii stării de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

În materie penală, termenele de comunicare a ordonanțelor, de formulare și soluționare a plângerilor, care au fost întrerupte ca urmare a instituirii stării de urgență, se reiau, începând să curgă noi termene, de aceeași durată.

Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele penale întrerupte se reiau, urmând ca de la data încetării stării de urgență să curgă noi termene, de aceeași durată.

Se reia activitatea de urmărire penală în cauzele în care aceasta a fost suspendată, urmând să se procedeze la audierea suspecților, părților vătămate, martorilor, precum și să se efectueze celelalte acte de procedură specifice acestei faze.

Termenele de prescripție, inclusiv prescripția răspunderii penale, uzucapiunile și termenele de decădere de orice fel, suspendate pe perioada instituirii stării de urgență, își reiau cursul normal.

Prin urmare, activitatea judecătorească în România se întoarce la un curs relativ normal (parțial), evident, până la următoarea stare de urgență ce va fi instituită.

Documente conspectate:

– Hotărârea nr. 734 din 12.05.2020 emisă de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători;

– Hotărârea nr. 97 sin 11.05.2020 emis de către Colegiul de Conducere al Curții de Apel București;

– Decretul Președintelui României nr. 195 din 16.03.2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României;

-Decretul Președintelui României nr. 240 din 14.04.2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României.

Având în vedere faptul că de la momentul declarării stării de urgență au fost deschise aproximativ 500 de dosare penale pentru săvârșirea infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor, considerăm util să oferim câteva explicații cu privire la această infracțiune, în sensul de a vă informa cu privire la modificările aduse textului de lege și cu privire la noile pedepse aplicabile. De asemenea, apreciem util să fie cunoscute câteva aspecte legate de procedură, precum și cu privire la posibilitatea de constituire ca parte civilă în dosarul penal a persoanelor care au fost infectate de către cei care au săvârșit infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor sau constituirea ca parte civilă a moștenitorilor persoanelor decedate ca urmare a infectării cu noul tip de coronavirus.

Infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor este prevăzută la art. 352 din Codul Penal, iar anterior modificărilor aduse la data de 20 martie 2020 acest articol cuprindea doar doua aliniate. În primul aliniat, pe lângă textul infracțiunii, era prevăzută o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amendă, iar în aliniatul al doilea era prevăzută o pedeapsă de la o lună la 6 luni sau amendă, pentru săvârșirea din culpă a infracțiunii.

Prin O.U.G. nr. 28 din 18 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial la data de 20 martie 2020, art. 352 din Codul Penal a fost modificat în substanță, fiind înăsprite pedepsele pentru săvârșirea acestei infracțiuni.

Astfel, nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Există foarte multe exemple în presă cu privire la persoane care au fugit din spital sau din zonele de carantină, acestea fiind cercetate în prezent pentru săvârșirea infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor.

În condițiile în care o anumită persoană nu respectă măsurile dispuse de autorități, iar fapta sa are ca urmare răspândirea unei asemenea boli, pedeapsa este de la unu la 5 ani închisoare. Spre exemplu, într-o astfel de situație se pot afla persoanele care au părăsit spitalul sau zonele de carantină, fără încuviințarea autorităților și care au infectat alte persoane, însă persoanele infectate nu suferă vătămări sau nu se produce decesul acestora.

Dacă prin faptele descrise anterior s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care știe că suferă de această boală se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. În acest caz, tentativa se pedepsește. Adică, dacă persoana care știe că este infectată încearcă prin orice mijloace să infecteze și alte persoane însă acele persoane nu sunt până la urmă infectate, se angajează răspunderea penală chiar dacă rezultatul nu s-a produs, persoana urmând să fie cercetată pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor.

Dacă prin fapta prevăzută anterior s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Această formă agravată a infracțiunii presupune un pericol social ridicat, motiv pentru care pedeapsa prevăzută de legiuitor este una foarte aspră.

 Prin carantină se înțelege restricția activităților și separarea de alte persoane, în spații special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte de a fi bolnave, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecției sau contaminării.

Așadar, Guvernul României, având în vedere evoluția situației epidemiologice la nivel național și internațional determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și declararea „Pandemiei“ de către Organizația Mondială a Sănătății, în data de 11.03.2020, ceea ce confirma gravitatea și amploarea acestei situații, ținând cont de faptul că neluarea unor măsuri urgente, cu caracter excepțional pentru limitarea infectării cu noul coronavirusul (SARS-CoV-2) în rândul populației ar fi avut un impact deosebit de grav, în principal asupra dreptului la viață și, în subsidiar, asupra dreptului la sănătate al persoanelor, observând că, de la începutul lunii martie un număr tot mai mare de persoane, față de care s-au dispus măsura de carantină instituționalizată sau, după caz, măsura de izolare la domiciliu, nu respectau aceste măsuri, ceea ce denota faptul că măsurile dispuse de autorități nu erau respectate cu rigoare și că prevederile din Codul penal nu aveau un suficient efect de descurajare a comportamentului iresponsabil al unor persoane, a înțeles sa modifice în substanță textul articolului 352 din Codul Penal și să înăsprească pedepsele pentru săvârșirea acestei infracțiuni, așa cum am arătat anterior.

Având în vedere situația în care ne aflăm, vorbim de un pericol social ridicat al infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor determinat de posibilitatea răspândirii în rândul populației a unei boli care găsește omenirea în acest moment într-un moment vulnerabil, fără un vaccin eficient sau care să poată fi obținut rapid, cu tratamente experimentale, unele promițătoare, altele aparent de ajutor la început, dar ulterior abandonată utilizarea lor pentru efecte adverse grave.

Într-o asemenea situație, era necesar ca legiuitorul să intervină ferm, rapid și în mod adecvat pentru a încerca să reformeze comportamentul iresponsabil al unor persoane care nu au înțeles pericolul real al unei boli infectocontagioase.

Intenția noastră nu este de a intra într-o discuție în contradictoriu cu privire la măsurile dispuse de către Guvern în contextul stării de urgență, referindu-ne strict la factorii obiectivi care au determinat modificarea textului de lege privind definirea infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor și a pedepselor aplicabile.

De asemenea, intenția noastră nu este de a intra în analiza elementelor constitutive ale infracțiunii, așa cum facem de obicei în domeniul juridic.

De aceea, după ce am descris infracțiunea și limitele de pedeapsă vă informăm asupra faptului că acțiunea penală se declanșează din oficiu, urmărirea penală este supravegheată de procuror și efectuată de către polițiști, iar la finalul cercetărilor se dispune trimiterea în judecată prin rechizitoriul întocmit de către procuror.

Din punctul nostru de vedere, organele de cercetare penală, împreună cu procurorul care supraveghează urmărirea penală în astfel de cauze, trebuie sa identifice persoanele care au avut de suferit ca urmare a infectării cu noul coronavirus de către o persoană care este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor.

Această identificare este necesară pentru a da posibilitatea acestor persoane vătămate să se constituie părți civile în astfel de dosare și pentru a fi astfel, măcar parțial, reparat prejudiciul suferit ca urmare a săvârșirii infracțiunii.

În cazul persoanelor care au decedat ca urmare a săvârșirii infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor, este necesar a fi contactate rudele persoanei decedate în vederea constituirii ca părți civile în astfel de dosare.

Textul integral al art. 352 Cod penal, asa cum acesta a fost modificat prin O.U.G. nr. 28 din 2020:

În domeniul justiției, prin Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 emis de către Președintele României privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României și prin Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020 privind prelungirea stării de urgență, au fost luate o serie de măsuri care au limitat activitatea instanțelor de judecată și au schimbat modul de desfășurare a activității acestora și a altor instituții.

Astfel, în perioada stării de urgență, în procesele civile, judecata continuă doar în cauzele urgență deosebită, lista cauzelor care se judecă fiind stabilită de către fiecare Curte de Apel pentru toate instanțele din circumscripție (subordonate).

Lista cauzelor civile și penale care se judecă la Curtea de Apel Iași și instanțele subordonate o regăsiți aici.

Până în prezent, în majoritatea cauzelor, la termenele care erau stabilite în perioada stării de urgență, s-a dispus suspendarea acestora până la încetarea stării de urgență, însă au existat și situații în care s-au stabilit termene mai lungi, sperându-se ca până la termenele acordate să înceteze starea de urgență.

În ceea ce privește cauzele care au fost suspendate sau care urmează să fie suspendate, după ce starea de urgență va înceta, judecarea proceselor civile se reia din oficiu, instanțele de judecată fiind obligate să ia măsuri pentru fixarea termenelor și citarea părților, în termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență.

Prin urmare, dacă dosarul în care sunteți parte nu se încadrează în cele de urgență deosebită și are termen stabilit în perioada stării de urgență, nu este nevoie să vă prezentați la termenul fixat, nefiind permis accesul în instanță. După încetarea stării de urgență veți primi citație prin care veți fi informat cu privire la noul termen de judecată stabilit.

În dosarele de urgență deosebită ședința de judecată se desfășoară prin videoconferință și se procedează la comunicarea actelor de procedură prin fax, email sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.

La solicitarea instanței investite cu soluționarea unei cauze urgente, instanța în a cărei circumscripție este situată localitatea în care se află părțile, reprezentanții părților sau alți participanți la proces, asigură echipamentele audio-video necesare participării acestora la ședința de judecată.

Pe întreaga durată a stării de urgență prescripțiile, uzucapiunile și termenele de decădere de orice fel, nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă pe toată această perioadă.

Termenele prevăzute de lege pentru exercitarea (formularea și depunerea) plângerilor, contestațiilor și căilor de atac în procesele civile civile se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată , de la data încetării stării de urgență.

În procesele civile în care au fost declarate căile de atac, dosarele se înaintează instanței competente după încetarea stării de urgență.

Prin decrete s-a stabilit faptul că pe perioada stării de urgență continuă activitatea de redactare și comunicare a hotărârilor judecătorești, de înregistrare a cererilor de chemare în judecată.

În ceea ce privește cererile de chemare în judecată pe care doriți să le înaintați instanțelor de judecată, acestea pot fi trimise prin poșta electronică (email). Deși decretul vorbește doar de această modalitate de transmitere, în condițiile în care nu aveți posibilitatea să apelați la poșta electronică, urmează să le transmiteți prin poștă sau prin fax, nefiind permisă depunerea acestora prin prezentarea la sediul instanței.

Activitatea de executare silită continuă numai în condițiile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară, iar executorii judecătorești trebuie să procedeze, când este posibil, la comunicarea actelor de procedură în format electronic.

Activitatea de urmărire penală se desfășoară cu precădere cu privire la:

– cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a victimelor și martorilor, în cele privind aplicarea măsurilor de siguranță cu caracter medical, în cele cu persoane vătămate minori;

– actele de urmărire penală, măsurile procesuale și procedurile probatorii a căror amânare ar pune în pericol obținerea probelor, prinderea suspectului sau a inculpatului, cele privind audierea anticipată, precum și luarea măsurilor asigurătorii;

– cauzele în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național, cauzele având ca obiect infracțiuni contra vieții;

– rezolvarea de către procuror a cauzelor în care urmărirea penală a fost finalizată înaintea instituirii stării de urgență, verificarea soluțiilor de către procurorul ierarhic superior și soluționarea plângerilor împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală.

Procesele penale se suspendă de drept pe durata stării de urgență, cu excepția celor privind infracțiunile flagrante, cele în care au fost dispuse măsuri preventive, contestațiile la executare, contestațiile împotriva măsurilor asigurătorii, cooperarea judiciară internațională în materie penală, cauzele care cuprind măsuri de protecție a victimelor și martorilor, cele privind aplicarea măsurilor de siguranță cu caracter medical, infracțiuni contra securității naționale, cele privind acte de terorism sau de spălare a banilor, precum și cauzele urgente stabilite de către Curțile de Apel.

Cauzele având ca obiect liberare condiționată și cele având ca obiect schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenție se soluționează de urgență și cu precădere, termenele neputând fi acordate la intervale mai mari de 7 zile.

La fel ca și în cazul dosarelor civile, în termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și efectuarea actelor de procedură.

Termenele de comunicare a ordonanțelor, de formulare și soluționare a plângerilor, în afara celor în care se prevede în mod expres faptul ca activitatea de urmărire penală continuă, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată.

Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele penale, cu excepția celor în care nu se suspendă judecata pe perioada stării de urgență, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată.

Pe durata stării de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat, prescripția răspunderii penale se suspendă.

Dacă pe durata stării de urgență, din motive generate de pandemia de Covid-19, un parchet este împiedicat să funcționeze sau o instanță de judecată este împiedicată să își continue activitatea, se desemnează un parchet sau o instanță de același grad care să preia activitatea.

Inculpatul față de care s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune nu se prezintă la sediul unității de poliție care exercită supravegherea, urmând ca organul de poliție să se deplaseze conform programului de supraveghere sau ori de câte ori se apreciază a fi necesar.

Pe durata stării de urgență, activitatea oficiului registrului comerțului continuă în ceea ce privește înregistrarea mențiunilor privind persoanele juridice și persoanele fizice și se derulează prin mijloace electronice, fiind necesară încorporarea semnăturii electronice extinse împreună cu documentele în format electronic.

Declarațiile pe proprie răspundere pot avea forma de înscris sub semnătură privată ori formă electronică și pot fi transmise oficiului fără nicio altă formalitate.

Specimenul de semnătură se transmite la oficiul registrului comerțului legalizat de notarul public sau certificat de avocat ori sub forma unui înscris sub semnătură privată.

Activitatea de asistență, activitatea de furnizare de informații din registrul comerțului și de eliberare de copii și certificate constatatoare se realizează prin mijloace electronice și prin corespondență.

Activitatea de depunere a dosarelor de cetățenie, susținerea interviului și ședințele de depunere a jurământului se suspendă pe perioada stării de urgență.

În executarea pedepselor și a măsurilor educative neprivative de libertate, executarea supravegherii prin prezentarea persoanei la serviciul de porbațiune, primirea vizitelor consilierului de probațiune, obligațiile de a presta muncă neremunerată în folosul comunității se suspendă pe durata stării de urgență.

În executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, exercitarea dreptului de a primi vizite, exercitarea dreptului la vizită intimă, exercitarea dreptului de a primi bunuri, cât și recompensele constând în permisiunea de ieșire din penitenciar se suspendă.

Pentru a atenua efectul nefavorabil al acestor măsuri, se majorează durata și numărul de convorbiri la maximum 45 de minute pe zi, pentru cei aflați în regim de maximă siguranță, și la75 de minute pe zi pentru cei aflați în regim închis, semideschis, deschis și regim provizoriu.

Rezultă astfel faptul că în ceea ce privește domeniul justiției au fost stabilite o serie de măsuri care să prevină răspândirea infecției cu noul coronavirus însă, în condițiile în care această stare se va prelungi, se impune ca autoritățile să regândească modalitatea de desfășurare a activității judiciare, deoarece prin menținerea suspendării judecării majorității cauzelor, se poate ajunge la o blocare totală a sistemului judiciar.

La acest moment există propuneri și se analizează posibilitatea reluării judecării anumitor tipuri de cauze civile și penale în sistem de videoconferință în încercarea de a se evita un blocaj total și de a oferi justițiabililor predictibilitate cu privire la termenul se soluționarea a cauzelor însă, o astfel de acțiune presupune o organizare sustenabilă, organizare care necesită timp pentru implementare în funcție de posibilitățile tehnice ale instanțelor, precum și în funcție de alți factori asociați.

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 282 din 6 aprilie 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 296 din 8 aprilie 2020 au fost aprobate normele metodologice privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA.

Aceste norme metodologice reglementează modalitatea și condițiile de acordare, monitorizare și soluționare a cererilor de plată a garanțiilor de stat și de acordare a granturilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 de către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile \mici și Mijlocii – S.A. – IFN (FNGCIMM), în calitate de mandatar al statului, prin Ministerul Finanțelor Publice, în favoarea fiecărui beneficiar participant în cadrul Programului IMM INVEST ROMÂNIA.

Până la demararea efectivă a programului prin care Guvernul dorește să susțină microîntreprinderile, întreprinderile mici și întreprinderile mijlocii, mai sunt câteva etape de parcurs.

Procedură prealabilă începerii Programului IMM INVEST ROMÂNIA

Astfel, deși normele metodologice au fost publicate la data de 8 aprilie 2020, hotărârea Guvernului nr. 282/06.04.2020 stabilește un termen fix de 7 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a acesteia, în care instituțiile de credit care doresc să participe transmit FNGCIMM cererile de înscriere în program, precum și solicitările de alocare de plafoane de garantare.

Prin urmare, cei care doresc să acceseze creditele garantate de stat trebuie să aștepte până la data de 16 aprilie 2020 pentru a afla, în primul rând care sunt instituțiile de credit înscrise în cadrul programului.

De asemenea, potrivit normelor metodologice, între FNGCIMM, în calitate de mandatar, și instituțiile de credit înscrise în program, urmează să se încheie o convenție cadru de garantare și plată a granturilor, etapă care sperăm să se încadreze în cele 7 zile prevăzute prin Hotărârea nr. 282/06.04.2020.

În același timp, instituțiile de credit urmează să stabilească, în conformitate cu normele și procedurile interne de creditare ale acestora, condițiile de acordare a creditelor garantate, cu încadrarea în condițiile programului.

Procedura acordării creditelor garantate de stat

Ulterior finalizării tuturor pașilor din procedura prealabilă se poate trece la procedura efectivă de solicitare a creditelor de către viitorii potențial beneficiari ai programului.

Solicitanții de finanțare garantată trebuie să se înregistreze în aplicația online disponibilă pe site-ul http://www.imminvest.ro, aplicație care se află în perioada de testare.

Data la care aplicația va deveni activă pentru înregistrarea online a cererilor de finanțare va fi comunicată pe site-ul FNGCIMM cu 5 zile înainte de data începerii procesului de înregistrare propriu-zis. Procedura și actele necesare a se depune prin aplicația online sunt cuprinse în art. 11 din Normele metodologice.

După înscrierea cererii de finanțare în aplicația online, FNGCIMM pune în format electronic (online) la dispoziția instituției de credit selectate de potențialul beneficiar aplicant datele și documentele înregistrate de acesta, precum și acordul de principiu privind eligibilitatea beneficiarului aplicant.

Instituția de credit analizează cererea beneficiarului și adoptă intern decizia de acordare a creditului, conform solicitării beneficiarului, cu stabilirea valorii creditului în conformitate cu normele interne de creditare.

Ulterior acestui moment, instituția de credit transmite solicitarea privind acordarea garanției de stat prin intermediul unei aplicații dedicate (aplicatie web: https://plafon.garantare.ro).

Această solicitare este însoțită de documentele prevăzute la art. 12 din Normele metodologice.

Toți solicitanții de finanțare vor fi verificați de către FNGCIMM pentru a se constata dacă sunt îndeplinite toate criteriile de eligibilitate prin consultarea extrasului certificatului constatator obținut de la O.N.R.C., consultarea Buletinului Procedurilor de Insolvență, consultarea bazei de date a Ministerului Finanțelor Publice, consultarea datelor financiare aferente ultimilor doi ani fiscali încheiați.

În condițiile în care solicitantul înregistrează obligații fiscale restante și alte creanțe bugetare, se obligă să le achite din creditul solicitat pentru finanțarea capitalului de lucru.

După verificarea potențialului beneficiar, FNGCIMM transmite instituției de credit contractul de garantare și acordul de finanțare în vederea semnării, în cel puțin patru exemplare originale, în funcție de numărul semnatarilor.

În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea acestora, instituția de credit și beneficiarul semnează contractul de garantare și acordul de finanțare. După semnare, instituția de credit remite FNGCIMM, prin curier sau prin poștă cu confirmare de primire, două exemplare originale ale contractului de garantare și ale acordului de finanțare.

FNGCIMM, instituția de credit și beneficiarul semnează contractul de garantare transmis de către FNGCIMM după aprobarea garanției de stat, iar ipotecile legale se individualizează în contractul de garantare.

După semnarea contractului de garantare și după constituirea și efectuarea formalităților de publicitate a ipotecilor, instituția de credit pune la dispoziția beneficiarului creditul garantat în condițiile programului, cu respectarea condițiilor prevăzute în reglementările sale interne.

La art. 10 din Normele metodologice sunt specificate limitativ sectoarele/domeniile care nu sunt eligibile în cadrul programului IMM INVEST ROMÂNIA.

Beneficiarii trebuie să prezinte instituțiilor de credit garanții colaterale care, în cazul creditelor de investiții, împreună cu garanția de stat și ipoteca legală imobiliară și/sau mobiliară asupra activelor finanțate din credit, acoperă în proporție de cel puțin 100% valoare finanțării.

Pentru creditele destinate finanțării capitalului de lucru, se pot constitui și garanții colaterale constând în ipotecă legală mobiliară asupra universalității de bunuri mobile sau imobile, prezente sau viitoare, afectate activității beneficiarului, inclusiv fondul de comerț și stocurile; ipotecă legală asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise de beneficiarul programului la instituția de credit finanțatoare. Garanțiile colaterale sub forma ipotecilor imobiliare și/sau mobiliare convenționale trebuie admise de către instituțiile de credit.

În cazul în care beneficiarul creditului pentru finanțarea capitalului de lucru înregistrează obligații fiscale restante și alte obligații bugetare, instituția de credit are obligația de a asigura achitarea acestora de către beneficiar din creditul acordat.

Atât pentru creditele de investiții, cât și pentru creditele privind finanțarea capitalului de lucru nu se percepe comision de rambursare anticipată, contractul de credit nu poate conține clauze care să permită modificarea unilaterală a acestuia de către instituția de credit, iar rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus marja fixă (maximum 2% pe an pentru creditele de investiții și maximum 2,5% pentru creditele privind finanțarea capitalului de lucru) trebuie menținută pe întreaga durată de derulare a contractelor de finanțare încheiate în condițiile programului.

Prin Normele metodologice s-a stabilit faptul că beneficiarii care se încadrează în categoria întreprinderilor mici și microîntreprinderilor și sunt eligibili pentru acordarea creditului pentru finanțarea capitalului de lucru, pot cumula această facilitate cu un credit de investiții în limita a 10.000.000 lei (art. 1, aliniat 3 din Norme).

Trebuie reținut faptul că toate costurile privind constituirea ipotecilor legale și asigurarea pentru toate riscurile a tuturor bunurilor (imobile, mobile, active finanțate din credit) vor fi suportate de către beneficiar.

Asigurarea bunurilor se impune pentru a se evita pierderile pe care le poate suferi FNGCIMM, instituția de credit sau beneficiarul în urma intervenirii riscului asigurat, la art. 14 din Normele metodologice fiind stabilite condițiile specifice unei astfel de situații.

În concluzie, un beneficiar poate solicita ambele tipuri de credite (credit de investiții și credit pentru finanțarea capitalului de lucru) cu condiția ca valoarea totală a creditelor să nu depășească plafonul de 10.000.000 lei, cu respectarea valorii maxime stabilite pentru fiecare tip de credit sau tip de întreprindere.

În continuare, vă punem la dispoziție spre descărcare Normele metodologice publicate la data de 8 aprilie 2020

În prezentul articol dorim să vă aducem la cunoștință condițiile în care pot fi accesate creditele garantate de stat pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici.

Aceste noi măsuri au fost adoptate de către Guvernul României prin O.U.G. nr. 29 din 2020 și O.U.G. nr. 42 din 2020 (acte normative care modifică și completează O.U.G. nr. 110 din 2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA), în încercarea de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii afectate semnificativ de răspândirea virusului COVID-19, ultimele modificări lărgind cadrul formelor de organizare a activității economice acceptate spre finanțare (Exemple: PFA, II, IF, CMI, etc.).

În ceea ce privește microîntreprinderile și întreprinderile mici în cadrul cărora sunt incluse persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, cabinetele medicale individuale, societățile cu răspundere limitată (0-9 angajați – micro; 10 – 49 angajați – întreprinderi mici), creditele garantate de stat vor fi destinate exclusiv finanțării capitalului de lucru.

Creditul privind finanțarea capitalului de lucru poate fi utilizat pentru plata salariilor, a cheltuielilor cu furnizorii, a utilităților, a contribuțiilor sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor, precum și pentru plata materiilor prime și a consumabilelor.

Dobânda aferentă creditului pentru finanțarea capitalului de lucru accesat este subvenționată de către stat în procent de 100%, de la momentul acordării creditului și până la data de 31 decembrie 2020. Subvenționarea dobânzii se aprobă anual și poate fi suportată de către stat și pentru următorii doi ani, doar în condițiile în care creșterea economică estimată pentru această perioadă se situează sub nivelul creșterii economice din anul 2020. Având în vedere criza prin care trecem și efectele pe care aceasta le va avea asupra economiei românești, cel puțin pe termen scurt, probabilitatea ca această subvenționare a dobânzii să se mențină și pentru anul 2021 este destul de mare.

Durata finanțării este de 36 de luni, cu posibilitatea de prelungire pentru încă 36 de luni, iar creditul este garantat de către stat în procent de maximum 90% excluzând dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului. Diferența de 10% din valoarea creditului va putea fi garantată de către beneficiar prin garanții colaterale care pot fi instituite pe conturi sau alte bunuri. Nu este obligatoriu să se prezinte garanții ipotecare imobiliare, însă o astfel de acțiune poate constitui un avantaj în acordarea creditului.

Valoarea maximă a creditului ce poate fi acordat este de 500.000 lei pentru microîntreprinderi și 1.000.000 lei pentru întreprinderile mici, introducându-se de către legiuitor și două limitări de care băncile partenere urmează să țină cont la momentul analizei solicitărilor, aplicând însă varianta care este mai favorabilă pentru solicitant, în sensul acordării unei valori mai mari .

Astfel, într-o primă limitare creditul trebuie să se încadreze în dublul sumei reprezentând cheltuielile salariale, inclusiv contribuțiile sociale obligatorii datorate de către angajator aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor, înregistrate la nivelul anului 2019.

O a doua variantă care poate fi utilizată pentru determinarea valorii creditului ce urmează a fi acordat o reprezintă procentul de 25% din cifra de afaceri netă a beneficiarului pe anul 2019, respectiv venitul brut sau norma anuală de venit în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, după caz, conform Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuții sociale datorate de persoanele fizice depuse la organele fiscale pentru anul 2019.

Dacă beneficiarii pot depune justificări din care să rezulte nevoile de lichidități, atât pentru capitalul de lucru, cât și pentru investiții, cuantumul împrumutului poate acoperi nevoile de lichidități doar pentru următoarele 18 luni de la momentul acordării creditului.

IMPORTANT! Beneficiarii care doresc să acceseze un astfel de credit trebuie să depună un document scris prin care se angajează să nu disponibilizeze personalul existent la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe până la data de 31 decembrie 2020, însă poate organiza programul de lucru al salariaților în funcție de evoluția activității curente.

De asemenea, Guvernul a redus lista codurilor CAEN neeligibile pentru un astfel de credit, acesta neputând fi accesat de către firmele care activează în domeniile activităților de jocuri de noroc și pariuri, activități de investigare și protecție, producție sau comercializare de armament, muniții, explozibili, tutun, alcool, substanțe aflate sub control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope.

Conform noilor modificări, pe lângă suportarea dobânzii în procent de 100%, a comisionului de garantare sau alte costuri de acordare, Ministerul Finanțelor Publice va acoperi și comisionul de administrare aferent garanției acordate și comisionul de risc până la data de 31 decembrie 2020.

Guvernul înțelege să sprijine și sectoarele agriculturii, pisciculturii și acvaculturii, însă ajutorul nu poate depăși 120.000 euro pentru firmele care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii sau 100.000 euro pentru cele care activează în domeniul producției primare de produse agricole.

Potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 110 din 2017 beneficiarii pot accesa un astfel de credit în condițiile în care nu se află în procedura de insolvență, executare silită declanșată de către organele fiscale sau alți creditori, dizolvare, lichidare, închidere operațională și nu se află în litigiu cu Ministerul Finanțelor Publice sau instituția de credit parteneră, în calitate de pârât.

De asemenea, beneficiarii pot accesa un credit garantat de stat dacă nu înregistrează obligații restante la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate la bugetul de stat consolidat; nu figurează cu credite restante, inclusiv pentru finanțările de tip leasing, în ultimele 6 luni anterioare datei de 31 decembrie 2019; nu se află în interdicție de a emite cecuri la data de 31 decembrie 2019 și nu figurează cu incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni anterioare datei de 31 decembrie 2019 în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți.

ATENȚIE! În situația în care FNGCIMM constată faptul că beneficiarii nu au respectat condițiile schemei de ajutor de stat și/sau pe cele ale Acordului de finanțare, solicită acestora rambursarea ajutorului de stat primit, la care se adaugă dobânda aferentă. Vă recomandăm, în condițiile în care veți accesa un credit garantat de stat să monitorizați atent fiecare acțiune pe care compania dumneavoastră o desfășoară și care se află în legătură strânsă cu dispozițiile exprese ce reglementează condițiile de creditare, pentru a nu a ajunge în situația de a rambursa ajutorul primit.

Având în vedere faptul că întreprinderile mici și microîntreprinderile care vor accesa un astfel de credit sunt puternic afectate de criza COVID-19, iar prin intermediul unui astfel de credit se încearcă menținerea ”pe linie de plutire” sau ”supraviețuirea” pe perioada crizei, încălcarea condițiilor de acordare a creditului va duce cu siguranță la prăbușirea entității juridice și imposibilitatea revitalizării activității.

Observând din ce în ce mai multe situații în care persoanele fizice reclamă un comportament inadecvat din partea organelor cu atribuții în controlarea documentelor justificative ale cetățenilor care se deplasează pe perioada limitării acestui drept prin dispozițiile ordonanțelor militare, am considerat necesar a oferi, cu titlu informativ, câteva detalii cu privire la procedura care poate fi accesată în vederea remedierii eventualelor abuzuri comise de către autorități.

Trebuie să precizăm expres faptul că noi nu plecăm, în demersul nostru, de la prezumția că autoritățile, profitând de puteri sporite pe perioada instituirii stării de urgență, comit abuzuri în ritm susținut însă, apreciem faptul că astfel de situații, pe care noi le catalogăm ca fiind excepționale, din păcate pot apărea, iar rolul nostru într-un sistem democratic este acela de a veni în sprijinul persoanelor eventual nedreptățite, de a le apăra, de a veghea la o corectă aplicare a dispozițiilor legale și de a acționa în momentul în care vectorii principali tind să prezinte comportamente ce pot fi într-o flagrantă opoziție cu principiile unui stat de drept.

Plecând conștiincios de la această introducere, arătam faptul că prin Punctul 1, Articolul I din Ordonanța de urgență nr. 34 din 26 martie 2020, publicată în M.O. nr. 268 din 31 martie 2020 au fost modificate prevederile art. 28 din O.U.G. nr. 1 din 1999, limitele amenzilor contravenționale ce pot fi aplicate persoanelor fizice fiind cuprinse acum între 2.000 lei și 20.000 lei, pentru persoanele juridice limitele fiind cuprinse între 10.000 lei și 70.000 lei.

În această perioadă, persoanele reclamă faptul că li s-au dat sancțiuni contravenționale deși aveau motive pentru a se deplasa și au prezentat organelor de control declarația pe proprie răspundere corect completată, precum și actele de identitate.

Dacă vă aflați într-o astfel de situație, vă aducem la cunoștință faptul că aveți dreptul de a contesta o astfel de amendă în fața instanței de judecată, acest drept fiind recunoscut de către legiuitor prin prevederile art. 30 din O.U.G. nr. 1 din 1999, text de lege nou introdus prin Ordonanța de urgență nr. 34 din 26 martie 2020 care face trimitere la aplicabilitatea dispozițiilor O.G. nr. 2 din 2001.

Prin urmare, nu ne aflăm în fața unor acte de comandament militar care să ducă la eficientizarea excepțiilor cuprinse în art. 126, aliniat 6 din Constituția României și care să paralizeze dreptul dumneavoastră de a vă adresa instanțelor de judecată în vederea eliminării abuzului exercitat asupra dumneavoastră.

Dacă v-ați decis să acționați, vă recomandăm însă să achitați jumătate din cuantumul amenzii aplicate de către agentul constatator (posibilitate oferită prin prevederile art. 29, indice 1 din O.U.G. nr. 1 din 1999), urmând ca aceste sume să le recuperați în momentul în care instanța de judecată vă va da câștig de cauză.

Încercăm astfel să evităm situația în care dumneavoastră introduceți acțiunea la instanță, însă din diverse motive acțiunea este respinsă și trebuie să plătiți întreaga sumă stabilită de către agentul constatator.

Acțiunea se poate introduce la instanța de judecată în termen de 15 zile calendaristice de la înmânarea procesului verbal de contravenție sau de la comunicarea acestuia, în condițiile în care ați refuzat să-l primiți în momentul aplicării sancțiunii.

Având în vedere situația în care ne aflăm, recomandăm să trimiteți plângerea dumneavoastră prin email și prin intermediul poștei către judecătoria competentă.

Dacă trimiteți plângerea către judecătoria necompetentă, nu trebuie să vă faceți griji, dosarul dumneavoastră tot va fi judecat, însă doar după ce judecătoria la care ați depus plângerea se va declara necompetentă și va trimite dosarul către instanța competentă.

Recomandăm să formulați o acțiune clară și concisă care să surprindă și să descrie esențialul împrejurărilor care s-au petrecut și care au dus la sancționarea nelegală. Este util să aveți și un martor care să fi văzut ce s-a întâmplat și să confirme cele susținute prin plângere.

Spunem acest lucru deoarece, trebuie să cunoașteți faptul că orice susținere în fața unei instanțe trebuie probată de către persoana care o face. Judecătorul nu trebuie să vă creadă ”pe cuvânt” pentru relatările din plângerea dumneavoastră, nu poate ști cum s-au petrecut lucrurile, dacă nu i se aduc informații relevante care să-i contureze o opinie clară.

În astfel de situații, probele care vă pot susține afirmațiile sunt martorii credibili și înscrisurile relevante (declarația pe proprie răspundere prezentată la momentul controlului, cartea de identitate, etc.)

În condițiile în care dumneavoastră nu vă încadrați în categoria persoanelor care au fost amendate pe nedrept, vă sfătuim ca pe viitor să încercați să respectați dispozițiile cuprinse în ordonanțele militare, iar în acest moment să achitați sumele stabilite cu titlu de sancțiune de către agentul constatator .

Trebuie să începeți să conștientizați faptul că limitările au fost impuse pentru binele dumneavoastră, a familiei dumneavoastră și a celorlați cetățeni.

În Monitorul Oficial nr. 248/25 martie 2020 a fost publicat Ordinul nr. 791 din 24 martie 2020 privind acordarea certificatelor de situații de urgență operatorilor economici a cărăr activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2.

Conform art. 2 din Ordinul nr. 791/24.02.2020 certificatele eliberate de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri sunt emise în două forme:

1. TIP 1 (ALBASTRU) – eliberat in forma prezentată în Anexa nr 1, pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe propria răspundere emisă în forma prezentată în Anexa nr. 3, din care rezultă întreruperea totală sau parțială a activității,  ca urmare a deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgență decretate.
2. TIP 2 (GALBEN) – eliberat in forma prezentată în Anexa nr 2, pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe proprie răspundere emisă în forma prezentată în Anexa nr. 3 ce face parte integrantă din prezentul ordin, din care rezultă înregistrarea unei diminuări a încasărilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie – februarie 2020.

Un operator economic va putea cere un singur tip de certificat de situțații de urgență, iar cererile se vor depune online, pe site-ul http://prevenire.gov.ro/.  Această platformă electronică ar trebui să devină funcțională în termen de 5 zile de la aprobarea și publicarea în Monitorul Oficial a ordinului.

În vederea obținerii Certificatul de urgență TIP 1 (ALBASTRU)/ TIP 2 (GALBEN), solicitantul încarcă în platformă următoarele informații și documente:

1. datele de identificare;
2. declarație pe propria răspundere a reprezentantului legal, prin care acesta atestă că toate informațiile și documentele care stau la baza cererii pentru obținerea certificatului sunt conforme cu realitatea și respectă legislația în vigoare, raportat la tipul de certificat solicitat.

Modelul declarației pe proprie răspundere va fi postat pe platforma http://prevenire.gov.ro.

În situația în care reprezentantul legal nu deține semnătură electronică, acesta poate semna olograf, urmând ca toate documentele încărcate în platforma http://prevenire.gov.ro (inclusiv declarația pe propria răspundere) să fie semnate electronic de către împuternicitul desemnat în acest sens.

Documentele se încarcă obligatoriu în platforma http://prevenire.gov.ro,  sub semnătura electronică a reprezentantului legal al operatorului economic sau a unui împuternicit al acestuia, deținător de semnătură electronică.

Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri eliberează certificate de urgență (CSU) doar pe perioada existenței stării de urgență în România.

În cadrul acțiunilor de inspecție și control desfășurate de către organele abilitate, acestea verifică inclusiv documentele care au stat la baza emiterii declarației pe propria răspundere de către solicitanți.