2. Taxa poluare

Taxa poluare. O.U.G. 50/2008 nu este compatibilă cu dreptul comunitar. Aplicabilitatea directă a prevederilor legislației comunitare fără ca dispozițiile comunitare să fie anulate – Sentința civilă nr. 283/C.A./30.11.2009, Tribunalul Vaslui, definitivă; irevocabilă prin decizia nr. 142/C.A./29.03.2010 a Curții de Apel Iași


Dezbaterile au avut loc în ședința din 23.11.2009, la apelul nominal făcut în ședință publică prezentându-se reclamantul prin av. Ș.M. și pârâta A.F.P. Vaslui prin consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Prin cererea introductivă precizată la data de 26.10.2009 reclamantul C. F. a solicitat în contradictoriu cu A.F.P. Vaslui și D.G.F.P. Vaslui anularea deciziei nr. 4 emise de către A.F.P. Vaslui și restituirea sumei de 10866 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, actualizată cu dobânda legală.
În motivare s-a arătat că a achiziționat un autoturism din Germania și prin decizia din 01.08.2008 a fost obligat să achite suma de 10866 lei cu titlu de taxă de poluare.
Instanța constată faptul că s-a urmat procedura prealabilă.
O.U.G. 50/2008 este interpretată conform intenției legiuitorului, care, rezultă din expunerea de motive, dacă nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecință ar fi fost facilitarea intrării în România, a unui număr foarte mare de autovehicule second hand cu vechime de peste 10 ani, care ar fi fost achiziționate datorită prețului foarte mic. În consecință se dorește să se diminueze introducerea în România a unor autoturisme second hand deja înmatriculate într-un alt stat membru.
Conform art. III din O.U.G. 218/2008 care modifică O.U.G. 50/2008 se creează o diferență de tratament fiscal între mașinile noi și cele vechi înmatriculate în România după intrarea în vigoare a O.U.G. 50/2008 pentru că sunt exceptate autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 cu o anumită capacitate cilindrică.
Noua taxă are o aplicabilitate restrânsă și taxează poluarea produsă de autoturismele înmatriculate în România după data de 01.07.2008, potrivit unor criterii subiective.
Trebuie comparată situația unei persoane care deține un autoturism înmatriculat în România în 2006 și situația juridică a unei persoane care înmatriculează un autoturism identic ca și vechime după data de 01.07.2008.
Principiul „poluatorul plătește” se aplică doar celui de al doilea autoturism al cărui proprietar datorează taxa de poluare.
Art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene are ca scop asigurarea liberei circulații a mărfurilor și înlăturarea piedicilor în circulația produselor provenite din alte state membre.
S-au învederat cauze, Costa/Enel, Simmenthal care stabilesc că ordinul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare în fața dreptului național, respectiv că ordinul comunitar se poate aplica direct fără a solicita diminuarea normelor interne din procedura internă.
Există o soluție recentă pronunțată de către  Curtea Europeană de Justiție la data de 11.12.2008 în cauza C524/2007 având ca părți Comisia C.E. și Austria în care s-a stabilit că practica acestui stat membru de a condiționa importul autovehiculelor de ocazie, deja înmatriculate în alt stat membru, de satisfacerea anumitor condiții de mediu și de zgomot, prevalându-se de anumite norme de ordin comunitar derivat, încalcă art. 28 și 30 din Tratatul U.E. pentru argumentul că autoturisme identice, înmatriculate pe teritoriul Austriei pot face obiectul transferului de proprietate, fără a exista o restricție în acest sens.
Consideră că există discriminare între persoanele care au solicitat înmatricularea anterior datei de 01.07.2008 și cele care înmatriculează autoturisme ulterior, acestea din urmă plătind taxa de poluare.
În drept s-au invocat prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004.
A.F.P. Vaslui a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât la adoptarea O.U.G. 50/2008 Statul Român a obținut girul U.E. în ce privește corelarea acestei taxe cu normele comunitare.
Actele contestate sunt emise cu respectarea normelor de aplicare a O.U.G. 50/2008, stabilite prin H.G. 686/2008.
D.G.F.P. Vaslui a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în cauză.
Pe fond se arată faptul că pentru a se constata discriminarea stabilită prin O.U.G. 50/2008 trebuia declanșată o procedură de infrigement împotriva statului român.
A.F.P. Vaslui a formulat cererea de chemare în garanție prin care a chemat în judecată A.F.M pentru că potrivit art. 1 din O.U.G. 50/2008 taxa se constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu.
A.F.M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă pentru că nu s-a introdus contestație împotriva actului administrativ.
Pe fond s-a arătat: Comisia Europeană nu a contestat niciodată instituirea taxei de poluare, ci a solicitat reașezarea modalității de calcul în sensul armonizării legislației românești cu cea europeană.
Taxa  se calculează în același mod, indiferent de proveniență – producție internă, import sau achiziții intracomunitare.
Procedura demarată de Comisie împotriva României a fost ridicată la 29.01.2009, urmare a faptului că noua reglementare era compatibilă cu art. 90 din Tratatul U.E.
Jurisprudența constantă a C.E.J. este în sensul că impozitul aplicat produsului de import și cel aplicat produsului indicat sunt calculate diferit și după metode diferite, dar conform O.U.G. 50/2008 taxa de poluare modificată se calculează după aceleași criterii, inclusiv deprecierea reală a autovehiculelor.
În drept se invocă prevederile art. 115 Cod procedură civilă.
În cauză s-a administrat proba cu acte.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
(…)
În temeiul art. 137 Cod procedură civilă se va analiza prioritar excepția inadmisibilității care va fi respinsă pentru că reclamantul C.F., a urmat procedura prealabilă.
În consecință au fost respectate dispozițiile speciale ale procedurii speciale, reglementate de art. 175 și următoarele Cod procedură fiscală.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a D.G.F.P. va fi admisă pentru că aceasta nu este emitenta vreunui act contestat, decizia inițială și cea pronunțată în recursul grațios sunt emise de AFP.
Pe fond se constată:
Problema de drept care se ridică în prezenta cauză este dacă legislația internă care reglementează taxa de poluare este compatibilă cu prevederile legislației comunitare care se poate aplica direct fără ca dispozițiile interne să fie anulate.
Potrivit O.U.G. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, se datorează taxa de poluare pentru autovehiculele din categoriile M și N, astfel cum sunt acestea definite în Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003.
Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia ori între autoturismele noi și cele second hand. Deoarece O.U.G. 50/2008 a intrat în vigoare la data de 01.07.2008, rezultă că taxa de poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară.
În expunerea de motive care însoțește proiectul de lege privind aprobarea O.U.G. 50/2008, depus la Parlament sub nr. PL-X 536/10.09.2008, este menționat în mod expres că dacă nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecință ar fi fost facilitarea intrării în România a unui număr foarte mare de autovehicule second hand cu vechime de peste 10 ani, care ar fi achizitionate datorită prețului foarte mic. Prin urmare, se vrea ca taxa de poluare să aibă ca efect imediat diminuarea introducerii în România a unor autoturisme second hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al U.E.
Analizând dispozițiile O.U.G. 50/2008, astfel cum a fost modificată, se constată că pentru un autoturism produs în România sau în alte state membre ale U.E., nu se percepe taxă de poluare la o nouă înmatriculare dacă a fost anterior înmatriculat tot în România, dar se percepe această taxă la autoturismul produs în țară sau în alt stat membru al U.E. dacă este înmatriculat pentru prima dată în România. Reglementată în acest mod, taxa de poluare este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second hand deja inmatriculate într-un alt stat, cumpărătorii fiind orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second hand deja înmatriculate în România.
Art. 90, paragraful I din Tratatul de instituire a Comunității Europene impune asigurarea liberei circulații a mărfurilor și interzice taxele cu efect echivalent care, deși nu sunt denumite taxe vamale, au același efect de constrângere asupra comerțului. Eventualele restricții nu trebuie să constituie un mijloc de discriminare arbitrară sau de restrângere deghizată a comerțului între statele membre.
O.U.G. 50/2008 restrânge libera circulație a autovehiculelor la mâna a doua chiar înmatriculate în străinătate prin neaplicarea acestei taxe și autovehiculelor deja înmatriculate în România înainte de apariția actului normativ, posibil cu aceleași caracteristici ca și primele autoturisme și cu aceleași efecte nocive asupra mediului.
Asupra încălcării art. 90 din Tratat prin crearea unui tip similar de diferență de tratament cu consecințe similare s-a pronunțat Curtea de la Luxembourg prin hotărârea din 11.08.1995, cauzele reunite C-367/93 și C-377/93, F.G. Roders BV ș.a. c. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen (discriminare între vinurile din Luxembourg și vinurile din fructe provenite din alte state membre) sau prin hotărârea din 7.05.1987, cauza 184/85, Comisia Contra Italia (bananele importate în Italia și fructele cultivate în Italia).
Se apreciază că taxa de poluare este necomunitară și în consecință se vor anula deciziile care stabilesc obligativitatea achitării acesteia și se va dispune restituirea către reclamant.
Cererea de chemare în garanție va fi respinsă ca neintemeiată.
Din definiția cererii de chemare în garanție prevăzută de art. 60, alineat 1 Cod procedură civilă, rezultă că partea care ar putea cade în pretenții poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia s-ar putea îndrepta.
Rezultă că cererea de chemare în garanție presupune un alt raport juridic între părți. Faptul că în cauză, taxa se face venit la bugetul Fondului pentru mediu nu generează un raport juridic nou între AFP și AFM, pentru că cele două instituții reprezintă statul, iar taxa pentru mediu este venit la bugetul statului.
Întrucât taxa de poluare a fost încasată la dispoziția AFP în bugetul statului, aceasta va fi obligată să restituie suma încasată ca încălcând normele comunitare.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă pârâta AFP va fi obligată față de reclamant să achite cheltuielile de judecată.
Pentru aceste motive instanța admite acțiunea formulată de către reclamantul C.F. în contradictoriu cu pârâta AFP Vaslui, anulează decizia 4/26.08.2008 și decizia 26982/01.08.2008, obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 10866 lei achitată cu titlu de taxă de poluare și dobânda legală calculată conform art. 124 Cod procedură fiscală.