5. Fond funciar. Legea nr. 18 din 1991

Fond funciar. Reconstituire drept de proprietate pentru 50 ha teren, în echivalent. Lipsă teren pentru reconstituirea dreptului de proprietate în natură. Încălcarea dispozițiilor art. 1, din Protocolul Adițional nr. 1 la Convenția Europeană apentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale de către instanța de fond și autoritățile cu atribuții în materia Legii nr. 18 din 1991 – Decizia civilă nr. 671/R/07.05.2008, Tribunalul Vaslui, irevocabilă;


Dezbaterile au avut loc în ședință publică, la apelul nominal prezentându-se reprezentantul recurentului, av. Ș.M., lipsă fiind părțile.
Instanța, asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 153/2008 a Judecătoriei Bârlad a fost respinsă plângerea formulată de petentul F.V.V. împotriva Hotărârii nr. 1445/15.12.2006 emisă de Comisia Județeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea adresată Comisiei Locale a com. Puiești pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru 50 ha teren agricol din com. Puiești, jud. Vaslui. Cu adresa nr. 331/20.01.2006 emisă de Comisia Locală a com. Puiești pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor s-a comunicat petentului faptul că s-a stabilit ca pentru suprafața de 25 ha să se acorde despăgubiri, iar pentru 25 ha s-a respins cererea, întrucât nu există acte doveditoare.
Prin hotărârea nr. 1445/15.12.2006 emisă de Comisia Județeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor s-a respins contestația formulată de către petent cu motivația că Comisia Locală a com. Puiești pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor nu deține teren în rezervă, iar cererea formulată a fost validată la despăgubiri.
Din conținutul raportului de expertiză efectuat în cauză și răspunsului la obiecțiuni a rezultat că proprietatea defunctei S.E. este de 50 ha teren. Pe întreaga suprafață au fost puse în posesie alte persoane, eliberându-se acestora titluri de proprietate. Potrivit concluziilor pe raza com. Puiești nu mai există teren liber aflat la dispoziția Comisiei Locale, iar ADS nu mai deține teren liber în perimetrul administrativ al comunelor limitrofe.
Cu privire la cererea petentului de atribuire a suprafeței de 50 ha teren pe vechiul amplasament, instanța constată, că terenul a fost atribuit altor persoane, acestea având titluri de proprietate valabil emise. În condițiile în care titlurile emise nu au fost anulate, instanța a apreciat ca fiind neîntemeiată cererea de atribuire pe vechiul amplasament.
Potrivit dispozițiilor art. 10, alin. 1 din H.G. nr. 890/1995, în situațiile în care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă, fostului proprietar sau moștenitorilor acestuia li se va oferi, un amplasament situat în aceeași localitate sau într-o localitate învecinată. Drept urmare, referitor la atribuirea, suprafeței de 50 ha pe alt amplasament în aceeași localitate sau într-o localitate limitrofă, se constată că pe raza com. Puiești și a comunelor învecinate nu mai există teren disponibil.
Față de acestea, instanța, constatând că nu există temeiuri pentru anularea Hotărârii nr. 1445/15.12.2006, a respins plângerea formulată de petentul F.V.V. în contradictoriu cu intimatele Comisia Județeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și Comisia Locală a com. Puiești pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs F.V.V., pe care o consideră nelegală și netemeinică.
Recurentul arată că Hotărârea nr. 1445/15.12.2006 emisă de către Comisia Județeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor este eronată deoarece se recunoaște dreptul de proprietate și se validează dreptul la despăgubiri asupra unei suprafețe de doar 25 ha.
Recurentul consideră că sunt acte de proprietate pentru suprafața de 50 de ha teren arabil.
Instanța de fond a admis faptul că petentul a avut în proprietate 50 ha teren, astfel că recurentul consideră hotărârea Judecătoriei Bârlad contradictorie din moment ce se recunoaște, în considerentele hotărârii, dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 25 ha, cum s-a reținut prin hotărârea intimatei.
Recurentul consideră că instanța de fond, precum și autoritățile cu atribuții în materia Legii nr. 18/1991, l-au privat pe reclamant de a se bucura de bunul său sau de măsurile echivalente unei suprafețe de 50 ha teren. S-au încălcat astfel disp. art. 1 din Protocolul nr. 1, adițional la Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului.
În al doilea rând, recurentul arată că Judecătoria Bârlad nu a făcut aplicarea dispozițiilor legale în materia Legii nr. 18/1991.
Astfel, potrivit raportului de expertiză topografică, com. Puiești deține în proprietate publică suprafața de 248 ha și în proprietate privată suprafața de 821 ha teren.
Potrivit dispozițiilor art. 9, alin. 3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 247/2005, foștii proprietari sau moștenitorii acestora vor fi compensați cu o suprafață de teren echivalentă valoric din terenurile intravilane sau în lipsă, extravilan din rezerva Comisiei Locale sau, după caz, din terenul proprietate privată al comunei.
În concluzie, recurentul arată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, cu încălcarea normelor legale în vigoare.
Cu ocazia rejudecării, recurentul solicită să i se recunoască faptul că are drept de proprietate asupra unei suprafețe de 50 ha teren. Se solicită de către recurent ca, în situația în care nu se poate reconstitui drept de proprietate pe un alt amplasament, să i se acorde dreptul la despăgubiri.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, tribunalul constată că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 50 ha teren, teren ce a aparținut autoarei sale, S.E.
Prin Hotărârea nr. 1445/15.12.2006 emisă de către Comisia Județeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a fost admisă în parte cererea petentului, reconstituindu-se dreptul de proprietate doar pentru suprafața de 25 ha teren, însă nu în natură, ci în despăgubiri.
Pentru diferența de 25 ha s-a considerat de către comisie că petentul nu deține acte.
Contestația formulată de către petent și introdusă la Judecătoria Bârlad privește nereconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de 25 ha teren, iar pentru terenul reconstituit de 25 ha, petentul este nemulțumit de faptul că i s-a stabilit dreptul de proprietate în despăgubiri.
Deși instanța de fond a arătat în considerentele hotărârii că și-a însușit concluziile raportului de expertiză în care se arată că autoarea S.E. a avut în proprietate 50 ha teren, totuși, prin aceeași hotărâre, nu i se recunoaște petentului dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de 50 ha teren.
În dosarul de fond, se află depusă o hotărâre a Comisiei de Îndrumare a Reformei Agrare din județul Tutova din care rezultă că a fost expropriată suprafața de 25 ha teren a proprietarei S.E., ramânând cu diferența de 25 ha teren arabil în care intră conacul și terenul arabil.
Ulterior, în anul 1949, S.E. a fost expropriată și de celelalte 25 ha așa cum rezultă din extrasul eliberat de Arhivele Statului.
Față de toate aceste precizări, instanța constată că în mod neîntemeiat a fost respinsă plângerea formulată de către petent împotriva Hotărârii nr. 1445/15.12.2006 emisă de către Comisia Județeană Vaslui pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, pe motiv că acesta nu este îndreptățit la o suprafață mai mare de 25 ha teren.
Așa fiind, instanța constată că recursul declarat de F.V.V. este întemeiat și prin urmare va modifica sentința civilă pronunțată de către instanța de fond.
Instanța va admite plângerea formulată de către petent și va dispune anularea Hotărârii nr. 1445/15.12.2006 emisă de către Comisia Județeană Vaslui pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.
Instanța va obliga Comisia Locală și Comisia Județeană Vaslui pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 să reconstituie petentului dreptul de proprietate pentru suprafața de 25 ha teren, pe lângă suprafața de 25 ha reconstituită deja.
Instanța va dispune ca pentru cele 25 ha teren reconstituit să-i fie acordate petentului despăgubiri, deoarece, potrivit concluziilor raportului de expertiză, com. Puiești nu mai are teren liber în rezerva Comisiei Locale.
Cele 821 ha din proprietatea privată a comunei reprezintă imaș comunal, iar aceasta nu poate face obiectul reconstituirilor în baza Legii nr. 18/1991.
Din adresa aflată la dosarul de fond, rezultă că Primăria com. Puiești nu a încheiat vreun protocol cu ADS, pentru restituirea unor terenuri.
Din adresele depuse la dosar de către Primăria com. Puiești și din relațiile oferite de către ADS, rezultă că nici în localitățile învecinate nu mai există teren liber. Chiar dacă ADS mai deține suprafețe de teren pe raza altor localități (Huși, Băcani, Tutova, Pogana, Fălciu, Banca) pentru ca aceste terenuri să facă obiectul punerii în posesie de către Comisia Locală Puiești ar fi trebuit să existe anumite protocoale încheiate între cele două instituții.
(…)
În baza art. 273 Cod procedură civilă, instanța va obliga cele două intimate la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța consideră că intimata Comisia Județeană Vaslui pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 se află în culpă procesuală, deoarece nu și-a respectat atribuțiile stabilite prin lege. Comisia Județeană nu și-a îndeplinit atribuția de analiză a propunerilor formulate de Comisia Locală prin validarea sau invalidarea acestora.
Printr-o analiză defectuoasă a tuturor actelor depuse de către petent s-a ajuns la emiterea de către Comisia Județeană a unei hotărâri greșite, respectiv pentru reconstituirea doar a unei suprafețe de 25 ha teren, în loc de 50 ha.
Pentru aceste motive, instanța de control admite recursul declarat de F.V.V. împotriva sentinței civile nr. 153/2008 a Judecătoriei Bârlad pe care o modifică după cum urmează:
Admite plângerea formulată de petentul F.V.V. în contradictoriu cu Comisia Județeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și Comisia Locală a com. Puiești pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Dispune anularea Hotărârii nr. 1445 din 05.12.2006 emisă de Comisia Județeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Obligă Comisia Locală și Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 să reconstituie petentului dreptul de proprietate pentru suprafața de 25 ha teren prin acordarea de despăgubiri, pe lângă suprafața de 25 ha reconstituită.
Obligă intimata Comisia Județeană Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să achite petentului cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.