Inlaturarea interceptarilor efectuate de catre S.R.I., in faza de judecata

Posted: 15/07/2016 in Uncategorized

Intr-o cauza aflata pe rolul Curtii Militare de Apel Bucuresti, la termenul din data de 30.03.2016 Onorata Instanta a solicitat partilor sa puna concluzii cu privire la consecintele declararii ca neconstitutionale a sintagmei “ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul art. 142, aliniat 1 Cod procedura penala, conform Deciziei nr. 51 din 16.02.2016 publicata in Monitorul Oficial nr. 190 din 14.03.2016 cu privire la interceptarile convorbirilor telefonice efectuate de S.R.I. a caror redare s-a solicitat, invederandu-ne faptul ca putem depune si concluzii scrise.
Fata de problema pusa in discutia partilor de catre Onorata Instanta, in conturarea pozitiei adoptate, am aratat faptul ca de la momentul pronuntarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 51 din 16.02.2016 si pana la punerea in discutie a acestei probleme ivite, in literatura juridica, s-au cristalizat doua opinii relativ contrare cu privire la valoarea probatorie a interceptarilor si a legalitatii acestora, in cazul particular al depasirii procedurii camerei preliminare.
Astfel, intr-o opinie s-a aratat faptul ca in conditiile in care dosarul a fost trimis la instanta de judecata si a trecut de procedura camerei preliminare la data aparitiei deciziei Curtii Constitutionale, camera preliminara in care judecatorul s-a pronuntat cu privire la legalitatea probelor, acest lucru este deja stabilit cu putere de lucru judecat si discutia cu privire la legalitatea interceptarilor nu mai poate fi reluata.
Intr-o alta opinie, s-a apreciat faptul ca intr-o atare situatie judecatorul, odata cu solutionarea fondului cauzei, avand in vedere libera apreciere pe care o poate oferi probelor si dupa ce acestea se administreaza in conditii de contradictorialitate, nemijlocire si oralitate, sa nu includa in procesul deliberativ probele obtinute ca urmare a concursului unui alt organ specializat al statului.
In aceasta opinie am apreciat faptul ca s-a incercat formarea ideii ca la momentul judecarii cauzei, cand principiul nemijlocirii impune evaluarea de catre instanta de judecata a legalitatii probei, aceasta nu poate fi validata cata vreme ea a fost obtinuta in baza unui text declarat neconstitutional la momentul acestei evaluari.
Plecand de la aceste doua opinii majoritare exprimate in literatura juridica, in formarea opiniei noastre, am considerat ca este de esenta analizei acestei probleme a se observa in detaliu cuprinsul punctului 52 din Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei.
Astfel, potrivit punctului 52 din decizia Curtii Constitutionale, citam: “in ceea ce priveste efectele prezentei decizii, Curtea Constitutionala reaminteste caracterul erga omnes si pentru viitor al deciziilor sale, prevazut la art. 147, aliniat 4 din Constitutie. Aceasta inseamna ca, pe toata perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucura de prezumtia de constitutionalitate, astfel incat decizia nu se va aplica in privinta cauzelor definitiv solutionate pana la data publicarii sale, aplicandu-se, insa, in mod corespunzator, in cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata”.
Astfel, desi ulterior emiterii deciziei aceasta exprimare a fost calificata uneori ca fiind nefericita, Curtea Constitutionala a aratat expres faptul ca efectele prezentei decizii se aplica, in mod corespunzator, cauzelor aflate pe rolul instantelor de judecata, intr-o incercare de a explica in detaliu limitele efectelor deciziei.
De altfel, nu ne aflam in fata unei exprimari nefericite, ci in fata unei precizari exacte, fiind evident ca la momentul analizei, in procesul deliberativ, s-au avut in vedere principiile care guverneaza dreptul procesual penal romanesc, parte dintre ele fiind evidente garantii ale dreptului la un proces echitabil.
Am aratat faptul ca noi nu contrazicem nici una din cele doua opinii majoritare conturate in literatura juridica insa, vazand punctul 52 din Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 51 din data de 16.02.2016 apreciem faptul ca, in faza de judecata, indiferent daca ne aflam in prima instanta sau in calea de atac a apelului, instantele de judecata, la momentul deliberarii si pronuntarii unei hotarari, in momentul coroborarii intregului material probator, prin raportare la considerentele decizie Curtii Constitutionale vor trebui sa aprecieze in ce masura vor retine in procesul deliberativ aceasta categorie de proba.
In concluzie, desi am apreciat ca se impune inlaturarea acestei categorii de proba din ansamblul probator, am aratat faptul ca vom fi de acord fara rezerve cu intima convingere a Onoratului complet de judecata si vom imbratisa cu responsabilitate solutia care va fi dispusa cu privire la chestiunea pusa in discutia partilor.
Onorata Curte, ascultand cu deosebita atentie concluziile formulate de catre apelantul inculpat si de catre reprezentantul Directiei Nationale Anticoruptie, a hotarat urmatoarele:
Retinand ca atat dispozitivul cat si considerentele deciziei Curtii Constitutionale sunt general obligatorii potrivit art. 147, aliniat 4 din Constitutie si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept (Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 17.01.1995, M.O. nr. 16/26.01.1995) si in consecinta atat Pralamentul, cat si Guvernul, respectiv autoritatile si institutiile publice urmeaza sa respecte intru totul atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor, ca efectele Deciziei nr. 51 din 16.02.2016 au acelasi caracter erga omnes si pentru viitor, decizia nu se va aplica in privinta cauzelor definitiv solutionate pana la data publicarii sale, aplicandu-se insa, in mod corespunzator, in cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata precum in speta, astfel incat hotaraste ca probele obtinute prin interceptarea comunicatiilor si a oricarui tip de comunicare la distanta de catre S.R.I. sau “alte organe ale statului” – sunt nelegale si potrivit art. 102, aliniat 3 Cod procedura penala, nu pot fi folosite in procesul penal.
Prin urmare, Curtea revine asupra masurii dispuse anterior si anume de admitere a cererii formulate de catre apelantul inculpat, prin aparator, de audiere a inregistrarilor efectuate in cauza.
Cat priveste sustinerea reprezentantului Ministerului Public conform careia aceste aspecte puteau face obiectul examinarii exclusive in camera preliminara, acest punct de vedere nu poate fi primit.
Instanta de control judiciar are plenitudinea de competenta pentru a examina cauza sub toate aspectele de fapt si de drept, conform dezvoltarilor din art. 421 – art. 425 Cod procedura penala.
Nu poate fi primit nici punctul de vedere conform caruia vatamarile produse conduc la constatarea unei nulitati relative.
Nici instanta de control judiciar si nici reprezentantul Ministerului Public nu pot ignora efectele deciziei Curtii Constitutionale, general obligatorii, dupa publicarea ei in Monitorul Oficial.
Efectele deciziei, conform art. 147, aliniat 1 din Constitutie, constau in aceea ca pe durata a 45 de zile de la publicare – textul de lege este suspendat de drept, iar dupa acest interval de timp isi inceteaza efectele, daca in cele 45 de zile legiuitorul nu a pus de acord prevederile neconstitutionale cu cele ale Constitutiei.
Imprejurarea ca la data efectuarii interceptarilor, activitatea de supraveghere tehnica efectuata de S.R.I. si alte organe ale statului, altele decat cele judiciare, se bucura de prezumtia de constitutionalitate, produce un singur efect si se refera la eventuala raspundere a autorilor acestei activitati, constatate ulterior ca neconstitutionale.
Dispozitiile constitutionale si valorile fundamentale proteguite prin legea fundamentala au o reglementare de nivel superior legilor, inclusiv a celor organice, incat efectele neconstitutionalitatii nu pot fi examinate prin prisma nulitatilor prevazute in Codul de procedura penala, lege organica cu valoare normativa inferioara Constitutiei.
Numai incalcarea dispozitiilor legale procesuale (art. 1 Cod procedura penala) poate fi examinata prin raportare la regimul juridic al nulitatilor (art. 280 – art. 282 Cod procedura penala); efectele constatarii neconstitutionalitatii unui text de lege, inclusiv din normele de procedura penala, sunt exclusiv aratate in art. 147, aliniat 1 din Constitutie.
Avand in vedere aceste considerente, Curtea revine asupra masurii dispuse anterior de audiere a inregistrarilor efectuate in cauza, pe care le inlatura.

sigla avocat vaslui

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s